duminică, 19 aprilie 2009

Cuvantul..

eram copil si auzeam cuvantul
neintelegand sensul
taceam cuminte dar visam departari
descoperind valori
depasind granite
recucerind limite.
panoramand universuri.

eram copil si inteleageam sensul
dar nu simteam profunzimea
m_am departat de casa in cautarea
unei alte lumi caragialiene
am gasit aceleasi valori
in acelasi context
putin schimbate culori
dar tipologii umane
pitoresti sau urbane
de fumuri triste si trotuare goale
de pas lejer
putin rebel
acelasi tel
aceeasi intrebare.

eram copil si nu mai sunt
resimt acum cuvantul
asa cum raul resimte seceta
si muntele lipsa de viata
asa cum stanca tanjeste refluxul
asa resimt si eu acum
pamantul, leaganul si cantul
de dor

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu