sâmbătă, 22 august 2009

Rutina de lut

Rutina de lut
Ne nastem, murim
Mai greu parasim
Usor revenim
Ne nastem, murim
Rutina de lut.

Naprasnic destin
Visam, adormim
Doar calatorim
Nimic nu oprim
Naprasnic destin.

Avem, nesatui
Furam, nimanui
Rutina de lut
Razbati spre apus
Atingi, nu patrunzi
Ramai..de ce fugi?

in memorium..

5 comentarii:

  1. cand iti pui ambitia te joci cu cuvintele triste la superlativ... imi place ca stii sa inchei, ti'am mai spus, nu?

    RăspundețiȘtergere
  2. SI cand imi pun ambitia..drept..insa uneori ambitia nu joaca nici un rol..trairile fac totul sa curga..sa navaleasca.
    eu inchei..rutina imi refuza un sfarsit.de ce?

    RăspundețiȘtergere
  3. de cele mai multe ori insa, ambitia, draga mea, face totul... depinde cum vezi asta insa... se leaga si se impleteste cu trairile si impreuna fac totul sa curga, dar nimic mai mult...
    de ce'ti refuza rutina un sfarsit? ai incheiat cu mai mult decat un simplu sfarsit, nu vezi?...

    eu am incheiat asa:
    "Ramai cu bine unde mergi
    Si poate ne vom revedea...
    Noi suntem slabi, stiu ca'ntelegi
    Vom intelege, vom urma..."
    sfarsitul tau cred ca atinge mai bine...

    RăspundețiȘtergere
  4. 'Raman cu bine, suflet cald
    Si multumesc de-mbratisare
    Ca un parinte alb si drag
    Ma certi duios, sa cred in zare!
    Mai mult decat pot sa exprim
    Prin reci cuvinte, tremure soapte
    Imi faci cadouri si senin
    Se sting prin jar,raman in noapte'

    si uite ca impreuna am adus un bonus incheierii :)

    RăspundețiȘtergere