duminică, 3 ianuarie 2010

Vreau, ma abtin, dorm...sarcasm mirobolant!

Si nu doar o data in viata, ma chinuie intrebarea : e mai putin grav cand comiti mai putine fapte care sa raneasca pe cei din jurul nostru?
Desi bunica imi repeta obsesiv ca e mai sanatos ca un om sa aiba mai multe vicii, dar marunte, decat unul mare si fatal..parca totusi nu respir raspunsul cu satisfactie.
Vreau mai mult.

Iar gandul nu poate dauna, ca si forma negativa de energie, ..poate chiar mai mult decat fapta?

VREAU..e chiar comic daca stai sa te gandesti. Atunci cand iti doresti ceva, dar te abti de la a trece la fapte tocmai pentru a nu rani pe altii - te ranesti pe tine in schimb.

Conteaza oare persoana ta mai putin atunci cand vine vorba de suferinta..sau, ca si un psiholog amator as sesiza, chiar din contra : pentru mine o fac, caci pe mine ma chinuie constiinta mai apoi.

Dar nu se spunea cum ca asa zisa constiinta nu te macina atunci cand esti impacat cu tine insuti? Or, asa, sa inteleg ca, abtinandu-ma de la ce vreau pentru a nu rani pe ceilalti, de fapt..nu sunt impacat sufleteste?

Pai normal..ma cearta EU ca am mai putina grija de MINE..dar EU macar nu are insomnii..macar e practic, nu?
E chiar comic si e un cerc vicios. Probabil de aceea ne si numim oameni. Ca suntem practici.

O zi plina de afaceri rentabile, dragii mei! :)))

(ma scuzati, nu imi cer scuze pentru sarcasm..oricum nu il depaseste nici pe departe pe cel al vietii)



si daca as veni cu sufletul gol la tine
m-ai mai primi?
mi-ai mai musca piciorul fraged de fugar absent?
si daca as infige securea in sertarul tau secret
hai, minte-ma..
o stii si tu, o stiu si eu, raspundem cu ' -Prezent '!



PS: sunt ortodoxa de botez, dar de dogma inca nu stiu..refuz sa citesc Biblia pana al capat..arar, mai citesc fragmente. atat.
si pe undeva am citit ca 'acceptarea' e singura metoda de a obtine linistea..atat cat balansul continuu spre echilibru o permite, firesc..
Sa accept ca viata e de un sarcasm mirobolant. O adevarata arta!
Un adevarat Toma, EU mi-ar cere sa fiu!

5 comentarii:

  1. in putinii mei ani de viata am ajuns sa imi dau seama ca daca tot timpul te gandesti la celalalt si pe tine te uiti vei ajunge la un moment dat in care toate oprelistile tale se vor razvrati si vei ajunge la o faza de genu... ce naiba??? mearga in iad restu! eu imi traiesc viata!
    de ce se incalca legi? deoarece ele ne interzic ceva... consumul de droguri a scazut dupa ce a fost permis.........

    RăspundețiȘtergere
  2. Lia, daca as fi deja un Toma desavarsit, nu mi-ar reveni mereu intrebarea de mai sus..poate ca totusi sunt un pseudo-Toma..e greu sa ma auto-definesc.

    Pipo..chiar azi discutam cu un prieten cum ca fiecare isi urmareste in fond interesul.
    ok. fie.
    dar ce ar fi ca interesul nostru sa poata fi in fond si un interes altruist?..gandeste-te si la asta, draga mea.
    poate ca in fond asta esti..nu mai pune atat suflet pentru ca nu esti platita cu reciprocitate din partea persoanei pe care o ajuti .. vedem atat de putin din intreg..de unde stii tu ca bucuria ti se va intaorce prin altii?
    nimic nu se pierde, totul se transforma, draga mea!

    RăspundețiȘtergere
  3. stii ce??????? chiar ma doare in fund cine pe cine ajuta si ce pe ce face si pana mea......... de azi ma cac pe ea lume si daca ea e rea cu mine ii intorc spatele. tot eu am cazut de proasta.... e cazul sa ma ridic si sa am grija sa nu mai fiu luata de tampita tocmai eu.

    RăspundețiȘtergere
  4. hmmm.
    una e sa ignori si alta e sa refulezi.
    nu e sanatos pt tine, draga mea.

    RăspundețiȘtergere