joi, 16 septembrie 2010

E toamna iar..de-un dor, un pic

Si pentru ca era timpul de o pauza.
Si pentru ca imi era dor de pian..
Si pentru ca m-a relaxat..
Am spus sa impart cu voi.




Te-aud!..ma astepti in tacere
Din cand in cand mai fluturi doar
o frunza-n vant..

Am sa vin!..mai ai rabdare o clipa
E inca prea devreme sa n-astept
de-un dor, un pic..

Ah!..am sa alerg din nou cu tine
Spre orizontul larg de voiosii
de mici copii..

Vad!..cum adulmeci turme de rasine
Si cum ne spulberi amintiri de chin
atat de lin..

Si vreau!.. sa imi cladesc din frunze moarte
Un almanah de clipe, ode la 'ce-ar fi fost'
..nu-i prea traziu.

Shhht..Iti simt culorile cum prind viata
Din foc, arama si penultima verdeata
Cununi am sa presar

... carari culoare
... deloc pustii.

E toamna iar.

Un comentariu:

  1. Nu ma pot abtine : e o poezie mai mult decat superba !
    imi simt o parte din suflet acolo.... :D

    RăspundețiȘtergere