vineri, 8 octombrie 2010

Nenumarandu-i chipuri..

Isi trece inima prin ochi..
E foc, si e lumina
Azur migdal. E ca un joc
Ea, inventand pricina!

El,asteptand in loc, mereu..
Viseaza c-a sa treaca
Si-ar parasi si ultim zeu!
Din drum ca s-o intoarca.

In par isi prinde niste nori..
Si-s fumurii taciune.
Cu mana-i alba in fragezi zori
Ea, mangaind supune.

El, cum se pierde-n ochii ei..
Nimic nu mai zareste
De-atat pustiu cad pumnii grei
Cu tot se daruieste.

Apusu-nghesuie culori..
Juliti ii sunt genunchii
Vibreaza-mprastiind fiori
Ea, cum rapune timpul..

El, cum o cauta in ceata..
Saraca-n anotimpuri
Dar cum o leagana=n speranta
Nenumarandu-i chipuri..

Un comentariu: