miercuri, 11 septembrie 2013

Ingrijorari cotidiene si cer de lapte de pasare

Dupa o vara scurta si mai mult racoroasa si fierbinte, decat placuta, ma trezesc cu noaptea in cap. Literalmente. Eheee...si va dura mai bine de o luna pana se va schimba ora.
Nu ma deranjeaza sa imi incep diminetile devreme, atata timp cat pot sa mai lenevesc macar zece minute si sa privesc cerul. Ce cadou frumos! - in fiecare dimineata, de la mine din pat pot sa privesc cerul in toata splendoarea lui. Cateodata e ca si statuile din Florenta, altadata e plin de norisori care imi aduc aminte de spuma din laptele de pasare pe care il mancam cand eram copil. Si acum servesc, dar mult mai rar si parca nu cu atat de imensa bucurie.
Priveam la niste copii in parc ieri. Se jucau de parca timpul nu ar fi existat si si nu aveau nici un dram de grija la 'imagine'.
Imbatranim pe masura ce devenim tot mai ingrijorati.
Cum ne sta cuta de la camasa? Cum o sa ma priveasca de acum inainte? Ce vor crede vecinii? Ce va spune seful? Cum sa contramandez intalnirea fara sa se supere? Cum sa spun asta?

Intinerim din ce in ce mai mult atunci cand ne debarasam de griji, una cate una.
Asta este, sa creada ce vor. Important e sa nu ma mai ingrijorez eu atata si sa imi rezerv clipe de liniste in care doar sa fiu.


Cer de lapte de pasare. Atat. Si sunt fericita.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu