marți, 15 iulie 2014

Soarta acestui blog. In curand.

De ceva vreme stau si parlamentez cu mine insami despre soarta acestui blog.
L-as sterge, dar observ ca inca sunt cateva 'povesti' care poate (imi place mie sa cred) alina unele suflete ratacite, singure, in cautare de un acel ceva launtric care nu le da pace, care le provoaca angoase si care se ascunde de oglinda. Suflete pentru care in fapt am inceput sa scriu acest blog, un blog-ciorna, un blog fara public tinta, departe de lucrurile lumesti, cotidiene, la moda.

Revin uneori asupra a ceea ce am spus, ce am scris, ce am desenat prin cuvinte si ma regasesc asa cum sunt, asa cum am fost si asa cum voi fi. O constanta. Din cand in cand imi schimb culorile, dar tot aceeasi dragoste de viata am. Aceeasi dragoste de oameni, de intelesuri, de neintelesuri, de necunoscut..
Cum ar fi viata mea daca as privi necunoscutul in fata ca pe un dusman?

Nu imi plac greselile de ortografie pe care nu le corectam din lipsa de timp, timp pe care si asa il negociam dur pe acest blog. Cand revin , ma zgarie la ochi, caci, desi mama este una dintre cele mai extraordinare femei de pe pamant - si greselile ei ortografice ma zgarie la ochi. Ar trebui sa le corectez, dar nu am timp. Uneori regasesc povesti prea personale pentru a le mai lasa aici. Povesti din impuls de moment, pe care nu mai vreau sa le las afara.

La fel ca in viata, voi incepe sa selectez. Voi lasa randurile iscoditoare pentru acel ceva launtric si voi ascunde la loc sigur pe 'ale mele'.

Mi se spune ca am o minte de inginer si un suflet de poet. Nu renunt la oameni.
Poate ca aceasta selectie ma va lasa din nou sa va scriu. Curat, direct, intim. Fara ciorne.
Nu mai folosesc demult ciornele de la scoala.

In paralel ma voi ocupa de romaniavorbeste.blogspot.com, sper, multa vreme. Nu stiu insa cat de constant.
Da, timpul...
Iti ia mai mult sa faci o cafea si bei zilnic cafea, nu-i asa?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu